Dariuse, cui ne lasi?!

Darius Valcov, actualul primar al municipiului Slatina, unul dintre fostii sustinatori ai presedintelui Basescu pe cand conducea organizatia judeteana Olt a PDL se pare ca a imprumutat de la acesta din proastele obiceiuri comuniste.

 

Chiar daca scaunul de senator îl aşteaptă, nici pe cel de primar parca nu ar vrea sa il piarda, asa ca mai zilele trecute l-a si "numit" drept succesor la Primaria Slatina pe fostul city-manager si omul sau de incredere, Minel Prina.

Investitii intarziate de constructori la Slatina

Recepţia lucrărilor de modernizare a cartierului Nicolae Iorga ar fi trebuit să se facă la începutul acestei săptămâni.

Dar cum în România atunci când vine vorba de lucrări cu banul public constructorii trag de timp şi bat pasul pe loc, nici municipiul nostru nu putea să fie unul mai prejos. În acest context muncitorii de la compania de gaze au fost avertizaţi de reprezentanţii Primăriei Slatina că vor fi scoşi din zona, dacă nu vor finaliza lucrările până astăzi. Ceea ce nu ştiu constructorii noştri din Slatina este faptul că investiţiile cu bani europeni au termene stricte, iar întârzierile sunt sancţionate drastic. De aceea constructorii care se angajează să lucreze în astfel de proiecte trebuie să se mobilizeze şi să respecte toate regulile.

Reabilitarea străzilor din Centrul Istoric, aproape de start

Municipalitatea are deja o ofertă pentru reabilitarea străzilor Mihai Eminescu şi Lipscani, din Centrul Istoric al Slatinei, autorităţile sperând ca în luna mai să demareze şi lucrările. Costurile pentru implementarea acestui proiect se ridică la 16 milioane lei, sume cofinanţate din fonduri europene. Lucrările de reabilitare a străzilor Mihai Eminescu şi Lipscani sunt aproape de a fi demarate, municipalitatea având deja o ofertă pentru realizarea proiectului în valoare de 16 milioane de lei. Pe lângă cele două străzi, vor fi reabilitate şi aleile care fac legătura între cele două artere.

Primăria Slatina, o nouă victorie în faţa lui Bercea

Judecătoria Sfântu Gheorghe a decis marţi că imobilul deţinut de Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, pe strada Ecaterian Teodoroiu din Slatina, la intrarea în parcarea Profi, este construit ilegal. Interlopul are obligaţia să dărâme casa, urmând să plătească şi cheltuieli de judecată.

Municipalitatea slătineană are undă verde pentru a-i dărâma încă o casă lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, potrivit deciziei magistraţilor Judecătoriei Sfântu Gheorghe. Este vorba despre imobilul construit de interlopul din Drăgăneşti-Olt pe strada Ecaterina Teodoroiu, acesta folosind actele unei alte case pentru a obţine autorizaţia de construcţie. De asemenea, Mondialul trebuie să plătească şi 3.800 de lei, reprezentând cheltuieli de judecată. Decizia nu este definitivă, avocaţii lui Bercea având dreptul să o atace cu recurs, în termen de 15 zile.

„Admite cererea formulată de către reclamant. Obligă pârâţii să desfiinţeze construcţiile edificate fără autorizaţie de construire în termen de 60 de zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri. Abilitează Primarul Municipiului Slatina să aducă la îndeplinire dispozitivul prezentei hotărâri în cazul în care pârâţii nu vor demola construcţiile în cadrul termenului limită de 60 de zile de la data rămânerii irevocabile a prezentei hotărâri, cheltuielile de demolare urmând a fi suportate de către pârâţi. Obligă pârâţii la plata către reclamant a sumei de 3.800 lei reprezentând cheltuieli de judecată”, se arată pe portalul instanţei din judeţul Covasna.

Prina: „Sperăm să nu facă recurs”

Administratorul public al Slatinei, Minel Prina, spune că se aştepta ca decizia instanţei din Sfântu Gheorghe să fie favorabilă municipalităţii. El a adăugat că speră ca decizia să fie pusă în aplicare cât mai repede posibil.

„Este un prim pas în acest caz pentru că noi am mai avut un câştig de cauză într-un dosar care s-a şi finalizat cu dărâmarea clădirii. Sperăm să nu facă recurs, să conştietizeze că nu are nicio scăpare, şi să trecem la demolare aşa cum spune hotărârea judecătorească, adică în 60 de zile de la devenirea ei definitivă”, a declarat Prina.

City managerul a mai spus că, legal, nu era posibilă o altă soluţie: „Normal că mă aşteptam la această soluţie pentru că am văzut expertiza şi ştiam ceea ce au scris experţii în construcţii. Hotărârea judecătorească, pentru mine, nu era decât o certificare a ceea ce au scris aceştia”.

Bercea Mondial deţine zeci de imobile în Slatina, dar şi în oraşul Drăgăneşti-Olt, majoritatea aflându-se pe numele unor intermediari. Interpuşii trăiesc la limita sărăciei fără să poată face dovada banilor cu care au fost ridicate casele. În ultimii ani, Sandu Anghel a fost sancţionat de Primărie cu nenumărate amenzi, pentru nerespectarea legislaţiei în construcţii amenzile totalizând peste 700.000 de lei.
Municipalitatea slătineană a reuşit să-i mai dărâme o casă lui Bercea, în decembrie 2011.

A treia casă, pe urmele primelor două

De asemenea, Primăria Slatina mai are un proces cu Bercea şi pentru construirea unei alte case, pe strada Piteşti, lângă restaurantul Roky. Municipalitatea a primit deja două decizii favorabile, atât din partea magistraţilor Judecătoriei Slatina cât şi a celor de la Tribunalul Olt. În acest moment, dosarul se află la Curtea de Apel Craiova.

„Dosarul este pe rolul Curţii de Apel şi avem pe 24 aprilie termen. La Tribunalul Olt am avut câştig de cauză, ca şi la Judecătoria Slatina”, a conchis Prina.

„Palatele” lui Bercea din Slatina

Bercea a construit în Slatina opt case, toate identice, dar niciuna cu autorizaţie de construcţie. Pentru patru dintre imobile, cu sprijinul justiţiei oltene şi al unor angajaţi ai primăriei, Mondialu’ a câştigat procesele cu municipalitatea. Bercea Mondial a început construcţia imobilelor în Slatina prin anul 2002. A cumpărat un teren pe bulevardul A.I. Cuza şi imediat a început să construiască, fără să deţină vreo autorizaţie de construcţie. Primăria Slatina l-a acţionat în instanţă şi a început să dea amenzi, însă niciodată nu l-a sancţionat pe adevăratul proprietar al imobilelor, întrucât Bercea avea grijă să vândă fictiv casele. Astfel că în instanţă plângerile Primăriei erau respinse ca nefondate.

Ministerul Mediului a dat bani suficienţi pentru oprirea lucrărilor la Zoo Slatina

Din investiţia de 50 de miliarde de lei care trebuia realizată la Grădina Zoologică din Slatina, Ministerul Mediului a acordat doar un miliard de lei. Reprezentanţii municipalităţii spun că această sumă asigură doar stoparea şi conservarea lucrărilor.

Realizarea unui Parc Zoo la Slatina este o altă ţeapă pe care Guvernul PDL a dat-o autorităţilor locale. Din totalul de 50 de miliarde de lei pe care Ministerul Mediului trebuia să-i aloce investiţiei din Pădurea Strehareţ, a fost repartizată doar suma de un miliard de lei. Minel Prina, administratorul public al Slatinei, spune că aceşti bani ajung doar pentru conservarea şantierului.

„Noi am încheiat cu Ministerul Mediului un contract pentru reabilitarea Grădinii Zoologice. Anul trecut ni s-a spus şi noi am înţeles că nu sunt bani, să facem contractul şi că primim banii în acest an. Am primit, în urma solicitării noastre, o hârtie din partea Ministerului Mediului prin care ni se aduce la cunoştinţă că, dintr-o lucrare de 50 de miliarde, ni se dă un miliard. Păi ce să facem cu acest miliard? Organizare de şantier şi oprim lucrările. Atât avem alocat, pentru că nu pot să depăşesc bugetul”, a declarat el.

Municipalitatea slătineană a semnat, în urmă cu un an, contractul de finanţare a proiectului de reabilitare a Grădinii Zoologice din Slatina. Este vorba de 75% din investiţia totală de un milion şi 200 de mii de euro, bani care urmau să vină de la Ministerul Mediului.

Sala de sport şi bazinul de înot, tot în conservare

Alte investiţii care au fost oprite din lipsa banilor care ar fi trebuit să vină de la guvern sunt bazinul de înot şi sala polivalentă, investiţii care ar fi trebuit realizate în parcarea Loctrans Slatina. În privinţa primei investiţii, lucrările ar fi trebuit finalizate încă de acum un an.

„La bazinul de înot se lucrează sporadic, nici nu ştiu dacă s-a dat ordin de reluare a lucrărilor în condiţiile în care trebuia să se fi terminat de peste un an de zile. Acum un an şi jumătate de zile trebuia să fie finalizat”, a spus Minel Prina.

Administratorul public a explicat că motivele invocate de executiv pentru stoparea fondurilor necesare la realizarea sălii polivalente sunt legate de depăşirea standardului de cost.

„La sala de sport s-a făcut proiectarea, totul în concordanţă şi în discuţii cu reprezentanţii Ministerului Dezvoltării. Am avut promisiuni să lucrăm atât cât avem bani pentru că, după aceea, vor prelua dânşii lucrările. În momentul de faţă ni se spune sec că se depăşeşte standardul de cost. Păi am dat documentaţie, am dat contract, am dat tot ce a vrut guvernul. Asta înseamnă că guvernul nu a vrut decât să tergiverseze, să ne păcălească şi, la sfârşit, să vină cu un lucru care era evident de la început. Trebuia să ni se spună că se depăşeşte standardul de cost. Este foarte simplu, sala are 3.000 de locuri, iar acesta este preţul. Putea să ni se spună să reducem locurile, investiţia, ca să o poată prelua. Până la urma urmei, putea să fie preluată şi aşa şi apoi să fie modelată după standardul lor de cost”, declară Prina.

Sala polivalentă ar urma să aibă o suprafaţă de 8.000 de metri pătraţi şi o capacitate de 3.000 de locuri. Pe lângă competiţiile sportive pe care le va putea găzdui, în sala polivalentă vor exista şi spaţii comerciale, dar şi birouri administrative şi săli de conferinţă, iar în faţa clădirii va exista o parcare de 120 de locuri. De asemenea, va fi amenajată o platformă de peste 1.000 de metri pătraţi, care va oferi posibilitatea organizării de concerte în aer liber.

Promisiuni de investiţii, neonorate

Administratorul public al Slatinei a vorbit şi despre celelalte investiţii din municipiu care nu şi-au mai găsit finalitatea din cauza faptului că banii de la guvern nu au mai venit. Investiţia nerealizată care afectează cel mai mult viaţa locuitorilor din Slatina este centura ocolitoare a oraşului.

„Pentru centura ocolitoare n-am primit bani, în condiţiile în care noi investim, în fiecare an, în strada Oituz pentru a o menţine circulaţiei traficului greu. Cu sala polivalentă ne-au păcălit, cu bazinul de înot la fel. Stai cu Casa Armatei de pe strada Ionaşcu, ce cade pe cetăţeni, şi nu investeşti nimic”, a declarat Prina.

De asemenea, city-managerul a reclamat şi jocul de glezne în care municipalitatea slătineană a fost ţinută în ceea ce priveşte primirea terenului unităţii militare din centrul oraşului. Acolo, primăria vrea să facă blocuri de locuinţe sociale şi un parc.

„Stăm cu mizeria în mijlocul oraşului, la unitatea militară şi suntem duşi cu zăhărelul de fiecare dată ca să nu ne dea acel teren. Găsesc ei nişte argumente, deşi sunt multe localităţi unde aceste terenuri s-au dat unităţilor administrative”, a spus Prina.

El a adăugat că Slatina nu ar fi primit bani nici pentru reabilitarea termică a locuinţelor dacă pe fotoliul de ministru al Dezvoltării nu s-ar fi aflat Vasile Blaga: „Nu mai vorbesc de reabilitări termice la care avem indicatorii aprobaţi de nu ştiu cât timp. Ne-au spus că «da». Dacă nu era Blaga la Ministerul Dezvoltării, nu primeam cele 41 de blocuri să le reabilităm. După aceea ne-au mai dat încă opt. Un om de cuvânt, Blaga, restul ne-au amăgit”.

Nicio firmă la licitaţia pentru Serviciul de ecarisaj

Spre dezamăgirea reprezentanţilor municipalităţii slătinene, la licitaţia organizată, la începutul lunii, pentru atribuirea serviciului de ecarisaj nu s-a prezentat nicio firmă.

Minel Prina, administratorul public, nu înţelege de ce se întâmplă acest lucru şi crede că nu există firme specializate în acest domeniu.

„Din nefericire, am avut licitaţia în jurul datei de 9 martie, însă nu s-a prezentat nimeni. Nu ştiu de ce nu vine nimeni. Caietul de sarcini nu cred că era aşa de pretenţios, probabil că nu sunt firme specializate pe acest serviciu”, a declarat Prina.

Consilierii locali au aprobat, la sfârşitul anului trecut, încetarea contractului cu firma Olcon Metal SRL, concesionarul serviciului de ecarisaj din Slatina începând cu 31 decembrie 2011.

Olcon Metal a motivat că valoarea serviciilor prestate nu acoperă cheltuielile, ceea ce duce la imposibilitatea îndeplinirii obligaţiilor contractuale la nivelul indicatorilor de performanţă. Un alt motiv pentru reziliere este „lipsa fondurilor şi imposibilitatea suplimentării acestora privind acoperirea contravalorii cheltuielilor cu serviciile prestate la nivelul indicatorilor de performanţă”. De asemenea, odată cu aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, apar noi obligaţii ale administraţiei locale, care nu erau prevăzute în contractul cu Olcon.
Serviciul de ecarisaj a costat primăria 366.000 de lei, în 2011, iar reprezentanţii municipalităţii susţin că suma este cu 10% mai mică decât anul trecut.

Din 2012, câinii fără stăpân din Slatina sunt prinşi de o firmă care este legată de municipalitate printr-un contract de prestări servicii. „Mai avem încă o lună din contractul de prestări de servicii”, a precizat Prina.

Lucrările la Staţia de epurare din Slatina, realizate 70 la sută

Reabilitarea Staţiei de epurare a apei din Slatina este aproape de finalizare, constructorii dând asigurări că proiectul se va încadra în termen. După finalizare, staţia va deservi cinci localităţi din judeţ, apa uzată fiind în conformitate cu normele europene.

Investiţia la Staţia de epurare a municipiului Slatina se ridică la aproximativ 15 milioane de euro, din totalul de aproximativ 73 de milioane de euro, fondurile europene nerambursabile alocate Companiei de Apă Olt SA pentru cinci oraşe-Slatina, Drăgăneşti, Scorniceşti, Potcoava şi Piatra-Olt. Staţia de epurare va fi aproape în totalitate modernizată, iar, în prezent, lucrările sunt finalizate în proporţie de 70 la sută.

„Se lucrează, eu cred că se vor încadra în termen, iar la sfârşitul lunii august 2012 va fi pusă în funcţiune. Ultimele două luni, când a nins, au încetinit puţin lucrările. Dar am avut o discuţie cu reprezentanţii firmei antreprenoare şi dânşii spun că, dacă nu intervine ceva major, se vor ţine de termen. În acest moment, este realizată în proporţie de 70-75 la sută. S-au făcut lucrările mai dificile, cum ar fi turnarea de beton. Urmează montarea echipamentelor, care au termene mai scurte, fără nicio aşteptare”, a declarat Florea Raţă, directorul sediului secundar Slatina al Companiei de Apă.

În cadrul lucrărilor de reabilitare se va introduce şi o treaptă terţială, care la vechea staţie nu exista, astfel încât efluentul care va ieşi din staţie va fi la nivelul normelor europene.

„După finalizare, din staţia de epurare va ieşi o apă cu caracteristici foarte bune, se va încadra şi în normele de calitate a apei uzate evacuate, bineînţeles conform normelor europene”, a mai spus Raţă.

Tehnologie germană pentru protejarea mediului

Reprezentanţii municipalităţii slătinene spun că reabilitarea Staţiei de epurarea a apei care va deservi cinci oraşe are un impact pozitiv asupra protecţiei mediului şi apelor râului Olt. Edilul a adăugat că un factor important în realizarea proiectului este şi implementarea tehnologiei germane.

„Această Staţie de epurare este importantă nu numai pentru municipiul Slatina, ci şi pentru judeţul Olt, pentru că apele Oltului nu trec numai prin Slatina, ci şi în aval şi se duc în Dunăre. Este foarte importantă pentru că tehnologia după care este construită este o tehnologie de ultima oră. Constructorul este german şi, chiar dacă în caietul de sarcini erau stipulate în mare caracteristicile tehnice, constructorul a venit cu tehnologie germană şi, sper eu, ca tehnologia care este implementată aici să fie cea pe care ne-o dorim cu toţii şi apa care va rezulta în urma epurării să fie o apă de calitate, astfel încât râul Olt să nu fie poluat”, spune Minel Prina, administratorul public al Slatinei.

Recursul în dosarul Prina-Diaconu, amânat

Inculpaţii în dosarul de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă continuată, cunoscut şi ca Prina-Diaconu, al cărui recurs se judecă la Curtea de Apel Craiova, au cerut amânare pentru angajarea unui avocat.

La primul termen al recursului dosarului de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă continuată, care îi are ca inculpaţi pe administratorul public al Slatinei, Minel Prina, pe fostul viceprimar al municipiului, Gabriel Diaconu, şi pe omul de afaceri Nicolae Romaniuc, magistraţii Curţii de Apel Craiova au aprobat amânarea. Inculpaţii au cerut răgaz pentru angajarea unui apărător şi vor apărea din nou în faţa judecătorilor din Bănie, pe 19 aprilie.

După un proces care a durat aproape trei ani, magistraţii Judecătoriei Slatina s-au pronunţat, la sfârşitul anului 2012, în dosarul Prina-Diaconu. Astfel, instanţa a decis ca Minel Prina să fie achitat, considerând că nu sunt întrunite elementele infracţiunii. În schimb, Gabi Diaconu a primit o sentinţă de patru ani de închisoare cu suspendare. Şi Nicolae Romaniuc, un alt inculpat în dosar, a primit o pedeapsă de un an de închisoare cu suspendare.

În plus, cei doi condamnaţi trebuie să mai achite şi suma de 18 mii de lei, reprezentând cheltuieli de judecată. Mai mult, ei trebuie să se supună unor măsuri de supraveghere: să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Olt, să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte opt zile, precum şi întoarcerea, sau să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă.

Tehnologica Radion, cel mai mare câştigător din contractele cu statul

Tehnologica Radion, firma care se ocupă de înlocuirea şi reabilitarea sistemului de alimentare cu apă din Slatina şi din mai multe localităţi din judeţul Olt, se află printre companiile care au câştigat cei mai mulţi bani din contractele cu statul, în ultimii doi ani, potrivit unui studiu al IPP.

Cunoscută de slătineni pentru problemele pe care le-a creat în municipiu pe străzile pe care a lucrat, Tehnologica Radion este compania care a avut şi încă mai are cele mai multe contracte de modernizare şi reabilitare a drumurilor publice din mai multe judeţe. Potrivit unui studiu al Institutului de Politici Publice (IPP), în 2010, CJ Ilfov a atribuit firmei, controlate de omul de afaceri Teodor Berna, un contract de peste 40 de milioane de euro, cel mai bun preţ din licitaţie.

Doar că, imediat, au fost adăugate încă 10 acte adiţionale care n-au mai trecut prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), dar care au crescut valoarea contractului la 86 de milioane de euro, adică mai mult decât dublu. De altfel, Tehnologica Radion a obţinut în 2009 şi 2010 cele mai bănoase 65 de contracte cu Statul, în valoare totală de aproape 400 de milioane de euro.

Acest lucru s-a întâmplat ignorându-se faptul că orice procedură de achiziţii publice ar trebui să înceapă cu un anunţ pe SEAP şi ar trebui să se finalizeze tot în acelaşi fel. Foarte puţină lume ştie ceea ce se întâmplă în realitate, după încheierea contractului de achiziţie publică. Curtea de Conturi ar trebui să verifice ceea ce se întâmplă după semnarea contractului. Deşi ar fi trebuit să creeze cea mai mare piaţă de achiziţii de servicii şi produse, Sistemul Electronic de Achiziţii Publice nu contribuie în acest moment nici la formarea unui mediu de afaceri competitiv, nici la creşterea transparenţei despre modul în care se cheltuiesc banii publici, se mai arată în studiul realizat de Institutul pentru Politici Publice.

Prina: „La Slatina, niciun act adiţional cu Tehnologica”

Administratorul public al Slatinei, Minel Prina, susţine că, în ceea ce priveşte contractul derulat de firma Tehnologica Radion, în municipiu şi în alte localităţi din judeţ, nu există acte adiţionale, care să fi fost încheiate după încheierea licitaţiei.

„În ceea ce priveşte Slatina, în momentul de faţă, nu s-a încheiat niciun act adiţional prin Compania de Apă. Depinde de autoritatea contractantă, în primul rând, şi de mai mulţi factori. Eu nu zic că nu este, dar contractele de la noi au alt statut. În momentul de faţă, şi a trecut ceva timp, nu s-a realizat niciun act adiţional”, a spus Prina.

De când a început lucrările de înlocuire şi reabilitarea a sistemului de alimentare cu apă şi canalizare din Slatina, firma Tehnologica Radion a primit numai reproşuri în ceea ce priveşte execuţia. Principala problemă este legată de faptul că pe mai multe străzi, după finalizarea investiţiei, betonul turnat s-a surpat lăsând loc gropilor. Compania a fost nevoită, în unele cazuri, să refacă chiar de trei ori.

„Zonele pe care le-am reclamat atunci s-au refăcut, numai că în continuare se surpă străzile. Dar se intervine. Ultima care a căzut a fost la intersecţia cu strada Silozului”, a mai spus Prina.

Proiectul care vizează reabilitarea şi extinderea reţelei de alimentare cu apă şi canalizare din Slatina se ridică la aproximativ 42 de milioane de euro, numai pentru reşedinţa judeţului. În aceste costuri este inclusă şi construcţia unei noi staţii de epurare în zona lacului Căcâna, pe malul stâng al Oltului.

 

Vâlcov inspectează curăţenia de primăvară

Campania de curăţenie a străzilor şi spaţiilor verzi din municipiul Slatina au continuat şi în cursul zilei de ieri.

Zonele vizate ieri au Cartierul Minatex  şi Zona S, reabilitate anul trecut, din fonduri europene. Angajaţii de la Salubris şi Rupiah curăţă trotuarele şi carosabilul, apoi spală asfaltul de praful lăsat în urmă. Primarul Vâlcov a vrut să se asigure că angajaţii celor două firme îşi fac bine treaba şi ieri a supravegheat personal lucrările în această zonă. „Pentru acţiunea de curăţenie de astăzi am mobilizat 200 de persoane şi sperăm ca până diseară să finalizăm lucrările”, a declarat Darius Vâlcov, primarul municipiului Slatina. O altă zonă vizată de edil, în cursul zilei de ieri, a fost strada Nicolae Iorga care este un adevărat şantier în lucru. Străzile arată ca de după bombardament.

„Această zonă face parte din cele 13 proiecte de dezvoltare urbană program finanţat de Uniunea Europeană, din care contribuţia municipalităţii fiind de doar 2 % restul provenind din fonduri europene, bani nerambursabili. Termenul de finalizare al lucrărilor este august 2012. Este foarte mult de muncă în această zonă. Străzile arată ca adevărate uliţe, însă vor fi realizate lucrări de asfaltare, betonare, schimbare conducte de canalizate unde este cazul, refacere trotuar, spaţii verzi. Vrem ca şi această zonă să arate ca celelalte deja finalizate, Zona Tunari şi Cartier Minatex, Zona S”, a mai adăugat edilul.

Slătinenii apreciază acţiunea demarată de autorităţi şi speră ca cetăţenii să întreţină ceea ce se face. Pentru curăţenia de primăvară Primăria Slatina nu a alocat fonduri suplimentare, toate lucrările fiind cuprinse în contractele semnate cu firma de curăţenie şi cea de amenajare a spaţiilor verzi.

Polivalenta şi bazinul olimpic din Slatina, stopate de Ungureanu

Investiţia de 68 de milioane de lei pentru construcţia sălii polivalente din Slatina a fost stopată după ce Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, prin Compania Naţională de Investiţii, nu a trimis municipalităţii banii promişi pentru continuarea lucrărilor. Situaţia este similară în cazul bazinului didactic de înot.

Municipalitatea slătineană a fost lăsată cu ochii în soare de mai marii de la Guvern în ceea ce priveşte continuarea investiţiei la sala polivalentă care urma să fie construită pe locaţia autogării Loctrans. Din totalul investiţiei de peste 68 milioane lei, Primăria Slatina a prevăzut doar cheltuieli de patru milioane pentru demararea lucrărilor. Restul de bani fiind aşteptaţi de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.

Minel Prina, administratorul public al Slatinei, a precizat că încă se aşteaptă un răspuns de la Centru pentru a vedea dacă mai vin banii pentru finalizarea investiţiei. El a arătat că repetatele adrese ale Primăriei Slatina au rămas fără un răspuns de la MDRT.

„Nu. N-avem niciun răspuns! Chiar ieri am trimis o adresă Ministerului Dezvoltării să ne comunice clar ce se va întâmpla cu această sală de sport pentru că, din luna octombrie-noiembrie, când am trimis prima solicitare, nu s-a întâmplat absolut nimic şi n-avem niciun fel de răspuns. Decât ni s-au solicitat hârtii, hârtii, hârtii, până prin ianuarie, iar din ianuarie până acum nu mai avem niciun fel de legătură cu nimeni de la CNI”, a precizat Prina.

„Lucrarea este sistată”

Lucrările de construcţie a sălii de sport care ar urma să se ridice pe locul unor garaje care erau în curtea Loctrans, de pe strada Crişan, au fost suspendate. Firma constructoare, SC Vega 93 Galaţi, a pus lacătul pe porţi, iar muncitorii au părăsit locaţia. Prina crede că MDRT încearcă să tergiverseze preluarea lucrărilor.

„Acum, lucrarea este sistată. Şi din cauza vremii. Noi am alocat anul acesta doar suma de două milioane de lei, restul rămânând să fie suplinit de Compania Naţională de Investiţii, de fapt să preia această lucrare. Se pare că se tergiversează pentru a nu se prelua”, declară city-managerul Slatinei.

Mai marii Primăriei Slatina sperau, în 2011, ca, în doi ani, în municipiu să funcţioneze o sală polivalentă. Firma Vega ’93 Galaţi a câştigat deja licitaţia pentru execuţia şi proiectarea clădirii, iar lucrările au demarat în luna iunie a anului trecut însă au fost stopate după puţin timp, când banii s-au terminat.

Bazinul de înot, construit 50 la sută, dar abandonat

Minel Prina a confirmat că nici în ceea ce priveşte finalizarea investiţiei la bazinul didactic de înot lucrurile nu sunt mai bune. El crede că decizia MDRT de a stopa investiţiile atât la sala polivalentă cât şi la bazinul de înot are legătură directă cu declaraţiile noului prim-ministru Mihai Răzvan Ungureanu, care s-a declarat împotriva direcţionării fondurilor către astfel de lucrări.

„În urma declaraţiilor primului-ministru, se pare că şi bazinul didactic de înot este în aceeaşi situaţie cu atât mai mult cu cât nu ştiu dacă am ajuns la 50% grad de realizare. Şi pentru bazinul olimpic am transmis o adresă tot ieri, să ne comunice dacă s-a dat ordinul de reluare a lucrărilor, pentru că timpul, în momentul de faţă, permite şi e păcat să nu beneficiem de acest lucru. Cu atât mai mult cu cât, încă o dată, promisiunile, angajamentele celor de la CNI au fost că această lucrare se va finaliza la mijlocul anului acesta. Dar, daţi-mi voie să fiu sceptic şi din acest punct de vedere”, a declarat Prina.

El a precizat că investiţia la bazinul de înot este doar pe jumătate finalizată: „S-a turnat fundaţia, urmau finisajele şi, bineînţeles, acoperişul. Eu zic că era realizată undeva la 40-50 la sută, dar dacă nu alocă bani”.

Prina: „Vom prelua, probabil, un bazin fisurat”

Reprezentanţii municipalităţii spun că, în cazul în care investiţia la bazin nu va fi finalizată conform termenelor, există riscul ca lucrările să se deterioreze.

„Acest obiectiv de investiţii este licitat încă de acum doi ani-doi ani şi jumătate, dacă nu mă înşel. Să stai cu o lucrare, care se realizează în şase luni, să se realizeze în doi ani şi jumătate-trei ani, atunci şi execuţia are de suferit. Eu mă întreb ce vom prelua dacă nu se va realiza şi anul acesta lucrarea, aşa cum s-a promis. Vom prelua, probabil, un bazin fisurat, un bazin de înot căruia, peste doi-trei ani, trebuie să-i facem revizie capitală deşi acestea se fac, în mod normal, după zece ani”, a declarat Minel Prina.

În lipsă de soluţii

Minel Prina se declară dezamăgit de lipsa de interes a Guvernului în ceea ce priveşte finalizarea acestor două lucrări din curtea Loctrans. El spune însă că altă soluţie de finanţare nu există, fondurile municipalităţii fiind insuficiente pentru acoperirea investiţiilor. Nici un parteneriat public privat nu poate fi pus în aplicare.

„Parteneriatul public-privat, în general, se realizează pentru obiective care scot bani, care aduc rezultate financiare. Ori, o sală de sport nu ştiu ce rezultate financiare poate să scoată astfel încât un eventual investitor să vină alături de noi ţinând cont că, într-un parteneriat public-privat, o unitate administrativ teritorială, nu poate să vină cu bani, decât cu aport în natură”, spune Prina.

Prina despre MRU: „Se şi vede la dânsul că nu suntem o ţară de înotători şi sportivi”

Minel Prina s-a arătat dezamăgit de declaraţiile recente făcute de premierul Mihai Răzvan Ungureanu cu privire la investiţiile în săli de sport şi bazine de înot. Deşi acesta a sugerat că ar trebui stopată acordarea de fonduri către acest sector, city-managerul Slatinei consideră că sportul ar trebui să ocupe un loc fruntaş în strategia guvernamentală.

„La domnul prim-ministru se şi vede că nu suntem o ţară de înotători şi sportivi. Dacă dânsul nu este, asta înseamnă că nu este nimeni în ţara asta. Ce să spun altceva mai mult decât atât? În orice ţară sănătoasă, în orice ţară dezvoltată, sportul este, dacă nu pe primul loc, pe primele locuri ca şi importanţă în strategia unui guvern”, a opinat Prina.

Luna curăţeniei la Slatina

După acţiunea de ridicare a zăpezii, municipalitatea a demarat, de la începutul acestei săptămâni, luna curăţeniei. Utilajele şi personalul firmei Salubris urmează să acţioneze prin toate zonele Slatinei şi să degajeze gunoiul rămas în urma topirii zăpezii.

„Vom începe luna curăţeniei de astăzi şi cetăţenii vor fi anunţaţi unde vom acţiona. Avem un program stabilit şi sperăm că terminăm până pe 11-12 aprilie. Marţi s-a acţionat în cartierul Nicolae Titulescu, iar miercuri în zona străzilor Păcii şi Trandafirilor”, a precizat Minel Prina, administratorul public al Slatinei.

Pentru campania de ridicare a zăpezii municipalitatea a cheltuit aproximativ trei miliarde de lei.

Hoţii de capace de canale dau bătăi de cap Primăriei Slatina

Tot mai multe canale din Slatina au rămas fără capace, acestea fiind furate şi duse la centrele de colectare a fierului vechi. Autorităţile încearcă să stopeze acest fenomen.

Municipalitatea slătineană se confruntă cu un fenomen ce a luat amploare-furtul de capace de canal. Fenomenul n-a putut fi stopat nici prin montarea unor capace de canal prevăzute cu cheie şi balama însă city-managerul Minel Prina speră ca hoţii să încapă pe mâna poliţiştilor. El îşi pune încrederea şi în sistemul de supraveghere video care funcţionează în Slatina.

„Fenomenul acesta este la nivelul municipiului Slatina, deşi am luat măsura ca toate capacele să fie prevăzute cu cheie şi cu balama şi din fontă ductilă care este mult mai uşoară şi, din câte ştiu eu, nu este primită de către colectorii de fier vechi. Noi, cu ajutorul camerelor de luat vederi, putem să prindem cât mai mulţi. Sper ca şi Poliţia Municipiului cât şi Poliţia Locală să-şi facă treaba şi, dacă acest fenomen nu este eradicat, atunci să fie la nivel cât mai scăzut”, a declarat Minel Prina.

Administratorul public a precizat că dispariţia capacelor de canal pune în pericol integritatea corporală a slătinenilor care riscă ori să cadă în puţurile descoperite, ori să se lovească de bucăţile de beton care înlocuiesc capacele furate.

„Cea mai mare problemă este siguranţa cetăţeanului, deşi iluminatul în municipiul Slatina este destul de bun. Mergi noaptea şi poţi să dai într-un canal. Nu este normal să stai să te uiţi după capacele de canal”, spune Prina.
„Vinovaţi sunt şi cei care primesc aceste capace”

Minel Prina a opinat că de vină pentru amploarea pe care a luat-o fenomenului furtului de capace de canal sunt şi societăţile de colectare a fierului vechi, care acceptă să plătească în schimbul acestor lucruri.

„Dacă ei cred că luând pe un canal 5 lei sau 10 lei vor ieşi din sărăcie, este treaba lor. Dar eu spun că ulciorul nu merge de multe ori la apă şi vor fi prinşi şi vor trage toate ponoasele acestui gest necugetat. Eu cred că sunt vinovaţi şi cei care primesc aceste capace. Fac un apel la cei care colectează fierul vechi să nu mai primească aceste capace care pot să le facă şi lor rău”, a declarat Prina.

Asfaltarea străzilor din Slatina va întârzia

Şoferii slătineni vor continua să dea în gropile de pe străzile din oraş, reprezentanţii municipalităţii anunţând că asfaltarea va întârzia din cauza birocraţiei de la atribuirea lucrărilor.

 

Minel Prina, administratorul public al Slatinei, a anunţat că, în prima jumătate a acestui an, vor fi asfaltate 10 străzi din municipiu. Cu toate acestea, edilul spune că lucrările ar putea fi întârziate din cauza greutăţii cu care se face atribuirea lucrărilor de execuţie. Autoritatea Naţională Pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), organismul care verifică fiecare licitaţie, este, potrivit lui Prina, principalul vinovat pentru întârzierea asfaltărilor.

„Vă spun cu amărăciune că se va întârzia cu siguranţă pentru că sunt foarte multe documentaţii, foarte multe licitaţii la ANRMAP în verificare. Aceasta este legislaţia, aceasta este procedura. N-avem cum să publicăm şi să scoatem la licitaţie, dacă nu respectăm legea. Eu sper, totuşi, ca în mai să putem să asfaltăm bulevardul A.I. Cuza, P.S. Aurelian, Mănăstirii, Plevnei, Eugen Ionescu, parcarea de pe strada Cireaşov, strada Piteşti”, a declarat Prina.

City-managerul a adăugat că un alt motiv pentru întârzierea lucrărilor de asfaltare este şi faptul că bugetul local a fost votat foarte târziu.

„Din cauza faptului că bugetul de stat a fost votat foarte târziu şi noi suntem a treia speţă care votează bugetul, acest lucru a dus la întârzierea demarării achiziţiei de lucrări de asfaltări. Am mai fost încurcaţi de faptul că ne punem mari speranţe în Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii şi, din câte am înţeles, pe 25 martie ar fi licitaţia. Sper să se ţină şi sper să se demareze lucrările pentru asfaltarea străzilor”, a declarat Prina.

El a precizat că municipalitatea a alocat 12 milioane de lei pentru asfaltări. În prezent, există 10 studii de fezabilitate, 10 străzi urmând să fie lansate în execuţie în anul acesta, după ce vor fi verificate de ANRMAP.

Prina: „Dacă nu se va mai putea circula, vom închide strada Oituz”

City-managerul Slatinei, Minel Prina, a declarat că municipalitatea ia în calcul închiderea circulaţiei pe strada Oituz, artera care preia traficul greu care trece prin municipiu. Edilul spune că strada s-a degradat din cauza maşinilor de tonaj care o tranzitează, iar primăria nu dispune de fonduri pentru a o reabilita.

 

În scurt timp, maşinile de tonaj care tranzitează Slatina pe ruta Piteşti-Craiova sau retur nu vor mai avea pe unde să circule, primăria ameninţând că va închide strada Oituz, artera care preia traficul greu de pe E 574. Minel Prina, administratorul public al oraşului, spune că acest lucru se va întâmpla atunci când alunecarea de teren din zonă se va accentua şi va pune în pericol casele slătinenilor din zonă.

„Dacă până acum, noi am întreţinut strada Oituz, în sensul că am asfaltat-o undeva în anul 2005-2006, deşi, repet, toată această stradă este distrusă în cea mai mare parte de către camioanele care traversează municipiul nostru. Am asfaltat-o pentru că ajunsese într-un grad de distrugere foarte avansat. Acum suntem în acelaşi stadiu şi chiar lucrul acesta îl vom face: în cazul în care nu se mai poate circula şi nu mai putem asigura siguranţa cetăţenilor din zona respectivă, vom închide această stradă”, a declarat Prina.

El a adăugat că municipalitatea nu poate să acopere costurile pentru consolidarea dealului pe care trece strada Oituz. Aici, din cauza traficului greu, a pornit o alunecare de teren care pe zi ce trece este mai accentuată.

„Am făcut un studiu de fezabilitate, până la urma urmei, să vedem cam cum stăm şi vă spun sincer că, atunci când am văzut valoarea ce rezulta din acest studiu-undeva la zece milioane de lei fără TVA, am dat înapoi şi am spus că aceşti bani nu putem să-i băgăm în această consolidare, aşteptăm vremuri mai bune, poate şi ca cineva să conştientizeze că este un pericol foarte mare ca să ajungem în situaţia ca strada respectivă să fie închisă, pentru că nu avem altă soluţie”, spune Prina.

„Nu slătinenii distrug acest drum”
Minel Prina se plânge că autorităţile centrale nu i-au în seamă solicitările municipalităţii slătinene, care a avertizat în repetate rânduri că, în orice moment, drumul se poate surpa. El a adăugat că drumul nu a fost distrus de slătineni, ci de camioanele de tonaj.

„Până la urmă, sunt camioanele care tranzitează drumul european şi care tranzitează municipiul Slatina pe ruta Bucureşti-Piteşti spre vestul ţării şi mi se părea normal ca această stradă, până la urma urmei, să fie inclusă în drumul european şi să fie reabilitată de către Ministerul Transporturilor. Nu cetăţenii municipiului Slatina distrug acel drum, nu cetăţenii au produs acele alunecări, ci utilajele care tranzitează municipiul nostru cu voia sau fără voia noastră”, a spus Prina.

Ciy-managerul nu a ratat ocazia să-i înţepe pe mai marii Ministerului Transporturilor care nu dau niciun semn că ar aproba fondurile pentru demararea lucrărilor la centura ocolitoare a municipiului Slatina.

„Este o stradă de interes local, nu este o stradă de interes naţional, să fie întreţinută de dânşii şi atunci vom lua această măsură. Cu atât mai mult cu cât n-am primit niciun răspuns favorabil în ceea ce priveşte demararea lucrărilor la centura ocolitoare care ar fi salvat în cea mai mare parte această stradă şi, bineînţeles, acea alunecare de teren nu ar mai fi avansat cu aceeaşi viteză pentru că vibraţiile ar fi fost mult mai mici datorită lipsei traficului greu”, a conchis Minel Prina.

Hiwaters amână recepţia Esplanadei din Slatina

Începută în 2007, construcţia Esplanadei a ajuns în cel de-al patrulea an, recepţia şi inaugurarea fiind amânate pe termen nedeterminat. Municipalitatea percepe de la firma constructoare o penalizare de 0,5 la sută din valoarea totală a lucrării pentru fiecare zi care trece după data de 9 septembrie 2011.

 

Hiwaters, ultima firmă dintr-o serie care au lucrat la realizarea Esplanadei din centrul Slatinei, continuă să ignore termenul limită de realizare a lucrărilor, în ciuda penalizărilor pe care ar trebui să le plătească. Firma vâlceană trebuia să aibă lucrările pregătite pentru recepţie pe 9 septembrie 2011. Din cauză că lucrările nu corespundeau cu ceea ce era în caietul de sarcini, recepţia şi inaugurarea noului Centru Civic al municipiului a fost amânată pentru anul 2012. Deşi au trecut deja trei luni de la începutul anului, cei de la Hiwaters nu dau niciun semn că ar fi pe final cu investiţia. Firma plăteşte 0,5 la sută din valoarea totală a contractului pentru fiecare zi care se scurge de la data la care ar fi trebuit recepţionate lucrările.

"Deocamdată n-am primit nicio înştiinţare. Când primim înştiinţarea, atunci vom face şi recepţia Esplanadei. Constructorul plăteşte în continuare penalizări, e treaba lui când va fi gata pentru recepţie. Termenul limită a trecut demult”, a declarat Minel Prina, administratorul public al Slatinei.

Deşi, în 2007, lucrările la Esplanadă şi Expo Parc au pornit cu avânt, aproape imediat s-au şi împotmolit, municipalitatea schimbând firmele de constructori una după alta. Astfel că acum, când proiectul este aproape gata, investiţia este executată deja de a treia firmă. Potrivit ultimului bilanţ al municipalităţii, investiţia în noul Centru Civic al Slatinei a înghiţit în jur de 15 milioane de lei.

Realizarea centrului civic ce cuprinde Esplanada şi Expo Parcul, deşi a mâncat timp şi mai ales bani, reprezintă cea mai mare investiţie din punct de vedere tehnic din Slatina. Întreaga zonă a fost placată cu granit, fiind destinată exclusiv traficului pietonal.

Tot aici au fost construite o fântână liniară cu o lungime de 30 de metri şi un ansamblu artezian compus dintr-o fântână muzicală cu jeturi luminoase şi colorate placată de „swing-uri” jucăuşe. Expo Parcul a presupus modernizarea parcului existent între străzile Vederii şi Casa de Cultură a Sindicatelor, realizarea unei cascade pe o parte a scărilor de la fostul magazin Oltul până la muzeu, dar şi realizarea unei arteziene cu fum şi foc în forma literei „S”, construcţie unicat în România.

Prina şi Diaconu, la recurs în luna martie

Administratorul public şi fostul viceprimar vor apărea în faţa magistraţilor Curţii de Apel Craiova, pe 22 martie, în recursul dosarului în care au fost judecaţi pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă continuată. Dacă Prina a fost achitat, Diaconu a primit patru ani de închisoare cu suspendare.

City-managerul Minel Prina va fi din nou cuprins de emoţiile instanţei, procurorii DNA făcând recurs la decizia Judecătoriei Slatina de a-l achita în dosarul în care a fost judecat pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă continuată. Curtea de Apel Craiova a stabilit termenul pentru judecarea recursului pe 22 martie. Prina va împărţi boxa acuzaţilor cu fostul viceprimar al Slatinei, Gabriel Diaconu, care a înaintat chiar el recurs după ce instanţa l-a găsit vinovat şi l-a condamnat la patru ani de închisoare cu suspendare. Recurs a făcut şi omul de afaceri Nicolae Romaniuc, inculpat în acelaşi dosar şi condamnat la un an de închisoare cu suspendare.

„Nu mi se pare normal ce s-a întâmplat. Eu să am patru ani, iar Prina să fie achitat”, declara Gabriel Diaconu, în momentul aflării sentinţei.

În plus, Diaconu şi Romaniuc trebuie să mai achite şi suma de 18 mii de lei, reprezentând cheltuieli de judecată. Mai mult, ei trebuie să se supună unor măsuri de supraveghere: să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Olt, să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte opt zile, precum şi întoarcerea, sau să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă.

Şi procurorii DNA s-au declarat nemulţumiţi de sentinţa dată de judecătorul Paulică Dumitrescu.

„Ce generos a fost judecătorul cu domnul Prina! Vă daţi seama că vom face recurs. Cu certitudine”, a declarat procurorul Cristina Scarlat, şefa DNA Craiova.

Pagubă din banul public de peste un miliard de lei

Potrivit rechizitoriului DNA, în perioada august 2004-martie 2006, Diaconu, în calitate de viceprimar al Slatinei, cu atribuţii de coordonare a Direcţiei Tehnice-Compartimentul Investiţii, Lucrări Publice, Licitaţii, şi Prina, în calitate de şef serviciu şi ulterior director al Direcţiei Tehnice din cadrul primăriei, preşedinte, respectiv membru al comisiilor de evaluare oferte, au atribuit în mod nelegal şi arbitrar, un număr de 18 contracte de efectuare de lucrări publice firmelor SC Ac Ind Olt SA şi SC Total Incon SRL, administrate de Nicolae Romaniuc şi Radu Bobariu, şi ei inculpaţi în acelaşi dosar. Pe lângă acest lucru, procurorii au arătat că Gabriel Diaconu a obţinut de la administratorii firmelor câştigătoare ale licitaţiilor acceptul de a subcontracta lucrările în favoarea unei firme în care unic asociat era chiar mama sa, SC Romprefabricate SRL. Această firmă a obţinut astfel contracte de lucrări în valoare totală de 6.235.123,97 de lei noi. În schimbul acestui „serviciu”, firmele administrate de Nicolae Romaniuc şi Radu Bobariu au obţinut un comision de 2,5%, respectiv 3% pentru fiecare lucrare subcontractată.

Ingineria pusă la punct de Diaconu a stors 128.419, 53 de lei de la Consiliul Local, adică de la slătineni.

„În plus, din dispoziţia inculpatului Diaconu Gabriel Marian, s-au întocmit sub antetul firmelor adjudecate toate înscrisurile privind obţinerea şi derularea contractelor de lucrări, inclusiv situaţiile de plată, atestându-se lucrări neefectuate, situaţie acceptată de învinuiţii Romaniuc Nicolae şi Bobariu Radu. În această modalitate, Consiliului Local Slatina a fost prejudiciat cu suma de 128.419,53 RON”, se arată în rechizitoriul întocmit de procurorii DNA.

Banii încasaţi necuvenit de firmele lui Romaniuc şi Bobariu au fost restituite integral.

Tehnologica Radion continuă să-şi bată joc de străzile Slatinei

Cea mai recentă lucrare a firmei bucureştene care s-a dovedit a fi de mântuială se află pe strada Artileriei din Slatina, în zona sensului giratoriu de la Gară. Aici, betonul turnat de Tehnologica Radion peste conductele pe care le-a înlocuit a început să se surpe, lăsând loc de cratere.

Tehnologica Radion, firma care se ocupă de reabilitarea sistemului de alimentare cu apă şi canal din Slatina, poate să-şi treacă în cont încă o lucrare la care a dat chix. Betonul turnat peste conductele înlocuite pe strada Artileriei a început să se surpe, în zona sensului giratoriu de la gară. Autorităţile locale au încercuit zona pentru a împiedica vreun şofer nefericit să dea cu maşina în craterul care a apărut.

Mai mult, potrivit city-managerului Minel Prina, constructorul bucureştean va trece la refacerea lucrării.

„Am văzut că strada Artileriei s-a lăsat exact în acea alveolă şi astăzi am din nou o întâlnire cu cei de la Tehnologica. Trebuie să-mi prezinte, în primul rând, un grafic al reţelelor de apă şi canal, din zona de jos a oraşului, tocmai pentru a începe şi noi implementarea proiectului privind reabilitarea străzilor cuprinse între Oltului şi Strehareţ. Eu sper că ei se vor mobiliza. Deocamdată n-au lucrat. Timpul, aşa cum le-am spus telefonic şi săptămâna trecută, permite. Vor interveni la toate problemele”, a declarat Prina.

Administratorul public a precizat că probleme există nu doar în zona sensului giratoriu de la Gară, ci şi pe strada Cireaşov, în zona Vămii Slatina.
Printre factorii care au dus la erodarea betonului turnat de Tehnologica Radion este şi materialul derapant folosit de municipalitate la deszăpezire.

„Nu numai pe Artileriei. Au apărut probleme şi în faţă la Vamă, unde sunt nişte denivelări, dar cea mai mare problemă este faptul că betonul pe care l-au pus deja a început să se exfolieze. Noi am dat şi cu foarte multă sare, ceea ce cauzează foarte mult betonului, în general, nu numai unde a lucrat Tehnologica, ci şi pe străzile pe care noi le-am modernizat cu beton”, a mai spus Prina.

O lucrare refăcută de Tehnologica, în luna noiembrie 2011, şi care necesită o nouă intervenţie este cea de pe strada Ecaterina Teodoroiu. Pentru întârzierea lucrărilor pe această stradă, firma din Capitală a fost şi amendată de municipalitate.

Aceti copiază Tehnologica

Minel Prina s-a declarat nemulţumit şi de starea lucrărilor de introducere a sistemului de alimentare cu apă şi canalizare executate cu fonduri de la Compania de Apă.

„Nu mai vorbesc de faptul că acum vin din Satu Nou, unde am vrut să văd cum se prezintă lucrările care au fost gestionate tot de Compania de Apă. Aş vrea să-i atenţionez să verifice foarte bine lucrările atunci când le execută. Diriginţii lor de şantier să nu doarmă în fotoliile lor din sediul Companiei de Apă sau, mai rău, de acasă. Să-şi supravegheze lucrările şi să le accepte la plată doar pe acelea care corespund din punct de vedere calitativ şi cantitativ”, a arătat el.

Printre firmele care execută aceste lucrări se numără Hidroserv şi Aceti, iar Prina a asigurat că străzile din zona Satu Nou şi Cireaşov vor fi reabilitate pe cheltuiala acestor societăţi.

Sediul Concis, aproape să devină bloc de locuinţe sociale

Fostul sediu al societăţii Concis a fost trecut în domeniul public al municipiului Slatina, acesta fiind primul pas pentru construirea în locul acestui imobil a 48 de locuinţe sociale.

Municipalitatea a făcut deja primii paşi pentru demararea construirii unui nou imobil de locuinţe sociale. Este vorba de 48 de garsoniere care vor apărea în locul fostului sediu al societăţii Concis, pe strada Constructorului din Slatina. Consiliul Local a aprobat, săptămâna trecută, trecerea imobilului şi terenului aferent în inventarul bunurilor ce aparţin domeniului public al municipiului Slatina, aici urmând să fie mutată o bună parte din locatarii blocului G6.

„Practic, vor fi mutaţi acolo cei din G6 care sunt bun platnici”, a precizat viceprimarul Slatinei, Ana Anghel.

Clădirea Concis a fost achiziţionată de primărie, la sfârşitul anului trecut, în schimbul a 865.760 de lei, imobilul construit din cărămidă fiind compus din parter şi patru etaje.

Reprezentanţii municipalităţii au arătat că nevoia construirii de locuinţe sociale este dată de numărul mare al solicitanţilor, peste 450 de dosare fiind înregistrate la Direcţia Administrarea Domeniului Public şi Privat.

„Pentru repartizarea locuinţelor sociale de către autoritatea administraţiei publice locale persoanelor îndreptăţite, este necesară constituirea unui fond de locuinţe sociale, măsura fiind impusă de numeroasele solicitări adresate instituţiei”, se arată în expunerea de motive a hotărârii de Consiliu Local pentru achiziţionarea imobilului de la Concis.

În momentul de faţă, în Slatina există două blocuri de locuinţe sociale, având un număr de 189 de garsoniere: blocul G6, situat pe strada Aleea Castanilor, şi blocul 25, situat pe strada Crişan nr. 25.

Blocul G6 va fi demolat

Blocul de locuinţe sociale G6, situat pe strada Aleea Castanilor din Slatina, va fi demolat anul viitor de municipalitate. Potrivit primarului Darius Vâlcov, pe acel amplasament va fi construit un parc, locatarii buni platnici ai imobilului urmând să fie mutaţi într-o altă locaţie. Cu toate acestea, încă nu s-a stabilit ce se va construi în locul acestui imobil, iar edilii vor ca această decizie să o ia chiar cetăţenii care locuiesc în acea zonă.

„Vrem să demolăm blocul G6 şi să realizăm în zona respectivă un parc. Vom face un sondaj şi vom vedea ce vor şi cetăţenii. Nu mai corespunde nici din punct de vedere al siguranţei şi acesta este de fapt principalul motiv”, a declarat Minel Prina, administratorul public al Slatinei.

Varianta Oituz abandonata de autoritati

Primăria Slatina nu a inclus în bugetul pe anul 2012 bani pentru consolidarea străzii Varianta Oituz, deşi carosabilul se află într-o stare foarte proastă din cauza alunecărilor de teren şi a traficului greu. Autorităţile spun că iau în calcul chiar să închidă strada pentru circulaţie.

 

Varianta Oituz este strada din Slatina pe care se desfăşoară cea mai mare parte a traficului greu care trece prin municipiu. Din această cauză, artera de circulaţie se află într-o stare foarte proastă prezentând denivelări şi chiar se află în riscul de a se surpa, fiind situată pe o colină. Cu toate acestea, autorităţile locale întârzie să facă vreo lucrare de consolidare în zonă. Mai mult, city-managerul Minel Prina a ţinut să precizeze că municipalitatea nici nu are în plan să deruleze vreo investiţie pe acea stradă, aşteptând intervenţia autorităţilor centrale.

„Ne-am fi dorit să consolidăm versantul de pe strada Varianta Oituz. Se ştie că avem o alunecare de teren în zona respectivă, am făcut nenumărate adrese atât la Drumuri Naţionale cât şi la Ministerul Transporturilor, dar şi la alţi factori pe care i-am considerat decizionali în acest sens, şi din nefericire n-am primit niciun răspuns care să ne favorizeze pe noi”, a declarat Prina.

Administratorul public spune că lucrările de consolidare ale străzii Varianta Oituz ar presupune o cheltuială de 120 de miliarde de lei din bugetul local, bani pe care municipalitatea nu este dispusă să-i dea.

„Dar nici noi nu avem cum să «aruncăm» în acea consolidare 120 de miliarde de lei, cât a ieşit din studiul de fezabilitate. Când am văzut această sumă nu mi-a venit să cred şi nici studiul nu l-am plătit până în momentul de faţă. Nici n-am introdus-o în lista de investiţii pe 2012”, a adăugat Prina.

Aşteaptă centura ocolitoare

Edilii slătineni aşteaptă o intervenţie din partea Ministerului Transporturilor şi, de fapt, speră că autorităţile de la Centru vor aproba construirea unei centuri ocolitoare a Slatinei. Minel Prina spune că o astfel de investiţie ar costa şi mai puţin decât consolidarea străzii Oituz.

„Ar trebui să intervină Ministerul Transporturilor şi să ne introducă centura ocolitoare. E foarte simplu: centura costă 50 de milioane de lei cu pod cu tot, iar pe mine mă costă consolidarea 2.500.000 de euro. Uite cum facem o scutire de bani. Nu se poate să lucrez la o consolidare când poate să-mi facă centura de ocolire”, a declarat el.

Prina a precizat că municipalitatea ia în calcul chiar închiderea străzii, în cazul în care va deveni impracticabilă pentru traficul rutier.

„Riscăm, într-adevăr, să ajungem exemplu naţional, dar nu avem ce face. Pe acolo trec maşinile de tonaj care traversează un drum local. Când se apropie foarte mult de carosabil, vom opri strada”, a conchis el.