Agricultorii olteni vor primi ajutor de minimis pentru 150.000 hectare

Într-un proiect al Ministerului Agriculturii se estimează acordarea unui ajutor de minimis de 200 lei/hectar, pentru demararea în bune condiţii a campaniei agricole de toamnă.

Ministerul Agriculturii ar putea acorda, începând cu acest an, un ajutor de minimis pentru înfiinţarea culturilor agricole de toamnă. Schema de ajutor prevede un cuantum de 200 lei/hectar pentru înfiinţarea culturilor de toamnă, pentru o suprafaţă de minimum un hectar, până la maximum 150 hectare inclusiv, pe exploataţie.

Oltenii înfiinţează culturi de toamnă pe aproximativ 150.000 hectare

De sprijinul financiar, conform proiectului, ar urma să beneficieze producători agricoli persoane fizice, producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi familiale, persoane juridice, precum şi alte forme asociative cu sau fără personalitate juridică.

În toamna anului trecut, la nivelul Oltului, culturile de toamnă au fost înfiinţate pe 150.000 hectare, suprafaţa neîregistrând variaţii prea mari de la un an la altul.

„Culturile de toamnă au fost înfiinţate anul trecut pe o suprafaţă de aproape 150.000 hectare. Grâul pe 113.751 hectare, din care 1.115 au fost calamitate, secara pe 21 ha, orzoaica pe 770 ha, orzul pe 8.200 hectare din care 73 au fost calamitate, rapiţa pe 13.070 hectare din care 9.120 calamitate. Suprafaţe pe care se înfiinţează culturi nu variază prea mult de la an la an, poate cu câteva mii de hectare”, ne-a declarat Olga Florica, purtător de cuvânt al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Olt.

Dosarele pentru solicitarea sprijinului financiar ar urma să fie depuse la direcţiile pentru agricultură din fiecare judeţ. Reprezentantul DADR Olt a precizat că până acum instituţia nu a primit nicio informaţie oficială despre ajutorul de minimis.

Şi legumicultorii aşteaptă sprijinul financiar
Legumicultorii olteni au fost afectaţi în acest an de trei ori de fenomenele meteorologice nefavorabile. Gerul şi vijeliile le-au distrus jumătate din producţia agricolă, dar şi multe solarii. În urmă cu două săptămâni, numai în localitatea Izbiceni aproape jumătate dintre solarii au fost distruse în totalitate iar plantele compromise.

„La acest moment, nu putem recupera pagubele decât dacă avem o poliţă de asigurare. Cum nicio firmă de asigurări nu acordă această poliţă pentru solarii, suntem nevoiţi să remediem ce putem, cum putem. În această situaţie, producţia s-a înjumătăţit, timpurietatea a crescut cu aproape două săptămâni, preţurile scad, beneficiarii de fonduri europene nu mai pot îndeplini planul de afaceri”, declara într-o conferinţă de presă Tomel Băieţică, vicepreşedintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt.

Conform proiectului cuantumul maxim al sumei ce urmează a fi acordată este de 7.500 euro pentru un beneficiar.

Lady Gaga va susţine un concert pe National Arena din Bucureşti, pe 16 august, a anunţat vedeta pe contul său de Twitter şi pe pagina de Facebook. Potrivit Mediafax, cântăreaţa a postat pe contul său de Twitter, (@ladygaga) datele următoarelor sale concerte din Europa, din cadrul turneului "Born This Way Ball".

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a anunţat crescătorii de animale că, în perioada 9 aprilie - 18 mai, sunt așteptați să depună cererile de solicitare a primei pe cap de animal speciile ovine/caprine din cadrul plăților naționale directe complementare - sectorul zootehnic, informează NewsIn.

Pentru a beneficia de prima pe cap de animal speciile ovine/caprine, solicitantul trebuie să se prezinte la centrele judeţeane/locale ale APIA sau a municipiului Bucureşti, cu documentele necesare.

Depunerea cererilor se poate face individual, prin reprezentant legal (cu procură notarială) sau prin intermediul reprezentantului asociațiilor crescătorilor de ovine/caprine legal constituite, conform legii,  cu acordul scris al solicitantului.

Cererile pot fi completate şi online prin accesarea site-ului www.apia.org.ro, pentru producătorii agricoli care solicită prima pe cap de animal pentru un efectiv mai mare de 500 capete femele ovine/caprine.

Culturile de rapiţă afectate în proporţie de 60%

Datorită condiţiilor meteo din toamna anului 2011, lucrările agricole s-au desfăşurat cu mare dificultate, cu un consum peste mediu de combustibil, de piese şi materiale.

Cu un start greoi, păioasele şi în special rapiţa pierzând perioada optimă de semănat, au răsărit târziu şi au intrat nepregătire în iarnă. Pentru a putea rezista la temperaturile foarte scăzute din iarnă, rapiţa trebuie să fie în faza de 5-6 frunze. La culturile de grâu şi orz însămânţările s-au făcut târziu, unele dintre ele chiar în luna noiembrie, aşadar o parte din suprafaţă a fost răsărită şi înfrăţită la intrarea în iarnă, iar o altă parte a fost în curs de desfăşurare. Precipitaţiile căzute în timpul iernii au fost binevenite întrucât pe de o parte au asigurat necesarul de apă culturilor agricole, iar pe de altă parte au asigurat strat protector contra temperaturilor foarte scăzute în timpul iernii.

„Problema cu care s-au confruntat culturilor agricole pe perioada iernii au fost temperaturile extrem de scăzute  pentru zona de sud a ţării (de până la -27 grade C). În aceste condiţii rapiţa a fost cea mai afectată cultural şi din datele deţinute din teritoriu de Direcţia Agricolă Judeţeană Olt, mai mult de 60% din suprafaţa însămânţată, 13.070 ha, va fi întoarsă în această primăvară. În ceea ce priveşte culturile de grâu şi orz, ele au fost afectate într-o măsură mai mică, întrucât grâul rezistă la temperaturi  de până la -28 grade Celsius dacă este acoperit cu un strat de zăpadă”, a declarat Marius Ciobanu, şef serviciu DAJ Olt.

Totodată, sămânţa care a fost la sol, şi nerăsărită la venirea iernii, acum este în curs de răsărire, iar cea de la suprafaţă a emis rădăcinuţe în toamnă (datorită temperaturilor ridicate) ulterior, fiind distruse de gerurile de iarnă. Din suprafaţa de grâu de 112.400 ha însămânţate în toamnă estimăm că nu va fi întoarsă mai mult de circa 5% din suprafaţă.

Peste 500 de agricultori olteni îşi vor dezvolta fermele de semi-subzistenţă pe bani europeni

Din cei 1.205 fermieri olteni care au depus dosare pentru accesarea fondurilor europene pe Măsura 141, doar 526 au primit finanţare.

În sesiunea din luna iunie 2011 a Măsurii 141, privind sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă, 1.205 agricultori olteni au depus proiecte pentru accesarea de fonduri europene. Dintre acestea, 1.131 au fost conforme, 1.084 eligibile, 47 neeligibile. După participarea la selecţie, doar 526 au fost declarate eligibile şi finanţabile.

Peste o mie de proiecte au fost eligibile, dar fără finanţare

„Din totalul proiectelor declarate eligibile, 558 sunt fără finanţare, fiindcă au realizat numai 20 de puncte prin forma asociativă. Unul dintre motivele pentru care nu au câştigat punctajul necesar este acela că solicitanţii au avut vârsta de peste 40 de ani”, explică şeful Compartimentului de Dezvoltare Rurală Judeţean Olt, Marin Ceauşu.

Acesta a menţionat criteriile care au stat la baza punctării: „În primul rând, solicitantul trebuie să fie membru al unei forme asociative recunoscute conform legislaţiei naţionale în vigoare, cu minimum şase luni înainte de lansarea sesiunii. Al doilea criteriu constă în faptul ca solicitantul să fi accesat Măsura 214, privind plăţile de agromediu, din cadrul PNDR. Al treilea criteriu enunţă faptul că fermele de semi-subzistenţă să se afle în zone defavorizate. Făcând o paranteză, în cele două localităţi din judeţ, declarate defavorizate – Grojdibodu şi Ianca – nu am avut niciun proiect. Al patrulea criteriu este ca deţinătorul fermei pentru care se solicită sprijin să aibă vârsta de sub 40 de ani la data depunerii proiectului. Ultima condiţie este ca solicitantul să realizeze investiţii pentru îndeplinirea conformităţii cu standardele comunitare”.

Oltenii ale căror proiecte nu au primit finanţare pot decide dacă le vor depune în următoarea sesiune, cu modificările necesare. Sesiunea din acest an a Măsurii 141 se va derula în perioada 15 mai - 29 iunie.

Sprijin european de 7.500 euro pentru cinci ani

Fiecare dintre cei 526 de fermieri ale căror proiecte au fost declarate eligibile urmează să primească suma de 1.500 de euro anual, pentru următorii cinci ani.

„Fermierii care au fost nominalizaţi prin raportul de selecţie s-au autorizat şi au depus documentaţia la Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Olt, pentru a fi instrumentată. Ultimul pas este semnarea deciziei de finanţare şi înaintarea cererii de plată de către solicitanţi”, a mai spus Ceauşu.

Beneficiarii acestei măsuri sunt persoane fizice sau juridice, care desfăşoară activităţi economice, în principal în domeniul agricol, şi a căror exploataţie agricolă are o dimensiune economică cuprinsă între două şi opt UDE, care este amplasată pe teritoriul României, este înregistrată în Registrul Unic de Identificare la APIA şi comercializează o parte din producţie.

„Condiţia este ca după trei ani, fermierul care a beneficiat de fonduri pe Măsura 141 trebuie să crească dimensiunea economică a explotaţiei cu 3 UDE şi producţia destinată comercializării cu peste 20%, precum şi să urmeze un curs de pregătire profesională pe Măsura 111”, a precizat coordonatorul CDRJ Olt.

Dacă agricultorul nu îndeplineşte condiţiile impuse, va pierde finanţarea pentru următorii doi ani.

Au început să se dea banii

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Olt informează beneficiarii plăţilor naţionale directe complementare (PNDC) în sectorul zootehnic, la specia bovine şi respective ovine/caprine, pentru anul în curs, că eliberează adeverinţe pentru cei care intenţionează să acceseze credite pentru finanţarea activităţilor curente, de la băncile care au încheiat convenţii cu Agenţia.

Creditele oferă producătorilor agricoli posibilitatea utilizării de resurse financiare, necesare activităţilor curente, până la efectuarea, de cptre APIA, a plăţii primei pe cap de animal la care sunt îndreptăţiţi potrivit legii. Valoarea creditului este de până la 90% din valoarea sumei calculate conform adeverinţei. Fondul de Garantare a Creditului Rural – FGCR IFN S.A. garantează până la 50% din valoarea creditelor acordate de Banca. Astfel plata complementară directă pentru ovină/caprină este de 40 lei/cap de animal. Pentru acestea au fost depuse 510 cereri pentru un număr total de 63.222 animale, iar suma aprobată este de 2.532.148 lei.

Până în prezent au fost plătite, fermierilor 50% din sumă. În cazul bovinelor plata complementară pe cap de animal este de 410 lei. Pentru bovine, fermierii au depus 3.420 cereri pentru un număr total de 17.519 animale. Suma aprobată pentru plată este de 7.182.790 lei, din care au fost deja viraţi în cont 50 % dintre aceştia. Urmând ca în perioada următoare să fie virată şi diferenţa.

Fermierii trebuie să notifice mişcarea animalelor pentru care se solicită subvenţie

Medicii veterinari concesionari din judeţul Olt acţionează în această perioadă pentru identificarea şi înregistrarea animalelor în baza naţională de date. Astfel, toţi proprietarii de animale sunt obligaţi să declare orice mişcare a animalelor pentru care se solicită subvenţie, cum ar fi vânzarea sau sacrificarea.

„Proprietarul trebuie să conştientizeze faptul că pentru orice tranzacţie trebuie anunţat medicul veterinar, astfel încât animalul să fie crotaliat şi introdus în baza de date naţională sau în cazul sacrificării, exclus din bază. Astfel, APIA poate verifica existenţa unui animal pentru care se solicită subvenţie”, ne-a declarat Veronel Bolborea, director DSVSA.

În situaţia în care se primeşte subvenţia, iar animalul nu se regăseşte în baza naţională de date, proprietarul va fi sancţionat. Perioada de depunere a cererilor pentru subvenţia la bovine este 1 mai - 15 iunie, iar pentru ajutorul financiar crescătorii de ovine şi caprine este 16 mai - 15 iunie.

În următoarea perioadă se vizează carnetul de rentier agricol

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că în perioada 01 martie - 31 august 2012, rentierii se pot prezenta la centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, pentru vizarea carnetelor de rentier agricol. "Pentru vizarea carnetului, rentierul agricol se poate prezenta personal sau prin mandatar/curator/tutore, în baza unei procuri autentice/curatelă/hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. De asemenea, rentierul agricol trebuie să prezinte următoarele documente: carnetul de rentier agricol; actul de identitate în original; document coordonate bancare (opţional); decizia de la comisia de expertiză medicală pentru gradele de invaliditate I şi II (dacă decizia nu prevede că dosarul este nerevizuibil), în original şi în copie", a declarat Corina Grecea, purtător de cuvânt APIA Olt
Renta viageră agricolă încetează la data decesului rentierului.
În cazul decesului rentierului, renta datorată acestuia în anul respectiv poate fi încasată de moştenitorii săi. În acest caz, moştenitorii vor prezenta la oricare centru judeţean al APIA, actul de succesiune (certificat de moştenitor, certificat de legatar, hotărâre judecătorească de succesiune investită cu formula ,,definitivă şi irevocabilă”, certificat de calitate de moştenitor). La nivelul Centrului Județean Olt Rentă viageră agrícola – Legea nr. 247/2005, cu modificările şi completările ulterioare. Numărul persoanelor care doresc rentă agricolă al nivelul judeţului sunt de 1228, iar suma totală aprobată la plată în 2011 este de 1.105.266,00 lei.